Diesel-ul încă e la putere, dar Audi şi Toyota deschid un nou capitol în cartea de istorie a curselor de anduranţă, aliniind la startul celei de-a 80-a ediţii a tradiţionalei Curse de 24h de la Le Mans patru prototipuri hibride, două Audi R18 E-Tron şi două Toyota TS030. Iar, în teste, ambele modele au demonstrat că au “energia” să câştige, ecartul fiind de ceva peste o secundă în favoarea Audi, deşi japonezii au, teoretic, mai multă experienţă cu sistemele alternative de propulsie, acum 15 ani, în 1997, Toyota fiind primul constructor care a avut curajul să introducă un hibrid (Prius) în producţia de serie. Iar, în 2012, Prius a ajuns printre cele mai bine vândute maşini din lume.
Cum motorsportul nu e însă ca mersul pe stradă, nici hibridele Audi şi Toyota pentru Le Mans nu sunt exact ceea ce se spune. Concret, ele nu au nici baterii, nici motor-alternator sau priză de alimentare, ci folosesc un sistem de recuperare a energiei la frânare similar cu KERS-ul (Kinetic Energy Recovery System) folosit în Formula 1. Acesta încarcă nişte “ultra-” sau “super-” condensatori, care faţă de baterii au avantajul unui ciclu încărcare/descărcare extrem de rapid, iar un motor electric foloseşte această energie, suplimentând instant puterea maşinii de curse. Este un fel de “overboost”, ce ajută, în principal, în timpul depăşirilor sau a ieşirii de pe viraje.
Diesel sau Otto, “pseudo-quattro” sau tracţiune spate?
În anii ’80, Audi a revoluţionat lumea curselor introducând tracţiunea integrală quattro (Audi Ur quattro). Apoi, în anii 2.000, a inovat prin dezvoltarea motoarelor cu injecţie directă de benzină, TFSI. Iar în 2006, a şocat concurenţa cu R10 TDI, prototipul diesel fără rival timp de patru ani în cursele de anduranţă. Abia în 2009, Peugeot 908, tot un diesel, a reuşit să ia faţa celor de la Audi la Le Mans. Dar nu a durat. În 2010, TDI-urile au monopolizat podiumul, iar în 2011 a câştigat tot Audi, dar la mustaţă.
Cea de-a 80-a Cursă de 24h de la Le Mans se anunţă, însă, una a hibridelor, după retragerea bruscă, din motive financiare, la începutul anului 2012, a celor de la Peugeot, prototipurile Audi şi Toyota înregistrând timpi apropiaţi în teste, dar şi o nouă provocare “Otto versus Diesel”. Audi, specialistul TDI, a ascuns sub fuselajul lui R18 E-Tron, nume de cod “LMP1”, binecunoscutul şi fiabilul V6 TDI, alături de “KERS”. Iar Toyota a optat pentru un “benzinar” V8, aspirat, de 3.4 litri, în cazul lui TS030. De asemenea, şi transmisia celor două prototipuri diferă. În timp ce inginerii Audi au proiectat un fel de “pseudo-quattro”, motorul electric al lui LMP1 acţionând asupra roţilor faţă, japonezii merg pe mâna tracţiunii spate. Prin urmare, provocările se anunţă interesante.
Atenţie, însă! Aşa cum în F1 este restricţionată utilizarea DRS-ului (Drag Reduction System), la Le Mans sistemele hibride nu pot fi folosite decât în 7 zone cu nume sonore: Dunlop, Forza, Michelin, Mulsanne, Indianapolis, Porsche şi Ford.
Hibridul “made in Ingolstadt” a dovedit deja ce poate, în luna mai, în Cursa de 6h de la Spa, unde s-a clasat pe locul 2, în spatele Audi-ului TDI convenţional. Toyota TS030 trebuia să ia şi ea startul, dar echipa nu a mai avut cu ce să se prezinte în urma unui accident, survenit în testele de pe circuitul Paul Ricard, în urma căruia singura caroserie de carbon de care dispuneau a fost grav avariată.
Cea de-a 80-a ediţie a Cursei de 24h de la Le Mans este programată pe 16-17 iunie, testele şi pregătirile fiind în toi.
Istoria Cursei de 24h de la Le Mans
1923-1939: Prima cursă de anduranţă a avut loc, pe 26 şi 27 mai 1923, în jurul oraşului Le Mans. Ideea iniţială a fost organizarea unui eveniment întins pe 3 ani, maşina câştigătoare fiind declarată cea care reuşea să parcurgă cea mai mare distanţă în cele 3 curse consecutive. “Planul” a fost abandonat în 1928, câştigătorul fiind declarat în fiecare an, tot în funcţie de distanţa acoperită. Primele curse au fost dominate de mărci precum Bentley, Alfa Romeo şi Bugatti. Din cauza celui de-al doilea război mondial, din 1939, cursa a luat o pauză de 10 ani.
1949-1969: După război, pista de la Le Mans a fost reconstruită şi, în 1949, s-a alergat din nou. Iar în 1953 a luat fiinţă Campionatul Mondial de maşini sport (World Sportscar Championship), Jaguar, Ferrari, Aston Martin, Mercedes-Benz şi alţi constructori manifestând un interes din ce în ce mai crescut pentru curse. Cursa de 24h de la Le Mans din 1955 a marcat însă cel mai grav accident din istoria motorsportului. CITEŞTE AICI ce s-a întâmplat! La sfârşitul anilor ’60, Ford a câştigat 4 curse cu GT40, cam ultima maşină de curse construită pe baza uneia de serie care şi-a spus cuvântul la Le Mans.
1970-1981: Au început să apară prototipurile şi bolizii dezvoltaţi special, ceea ce a dus la renunţarea la startul tradiţional, prin alergare la maşini. Decada a fost marcată de victoriile unor modele precum Porsche 917, 935 şi 936.
1982-1993: Porsche a dominat anii 1980, cu 956 şi 962, iar echipele au început să se preocupe pentru prima dată de eficientizarea consumului de benzină. De asemenea, în această perioadă au intrat în scenă cu prototipuri şi constructorii japonezi, Nissan şi Toyota. În 1990, circuitul a suferit una dintre cele mai mari modificări, linia dreaptă Mulsanne fiind “alterată” cu două şicane, pentru a se reduce vitezele atinse (se ajungea până la aproape 400 km/h).
1994-1999: Cum din ce în ce mai mulţi constructori făceau maşinile astfel încât să păcălească regulamentul şi să le poată înscrie ca “modele de serie”, oficialii au decis crearea categoriei GT. Iar în 1999, GT-urile ajunseseră să concureze cu prototipurile. În 1999, BMW a obţinut prima sa victorie la Le Mans.
2000-2010: Din cauza costurilor de dezvolare din ce în ce mai crescute, dar şi a crizei economice ce a lovit în 2008, mulţi constructori s-au restras din cursele de anduranţă, Audi dominând autoritar, întâi cu R8-ul V8 turbo, apoi cu R10 TDI. În 2007, Peugeot s-a hotărât să pună capăt “domniei” Audi, tot cu un diesel. Victoria a venit însă, în 2009. În 2010, Audi s-a regrupat şi TDI-urile au acaparat toate cele trei trepte ale podiumului de la Le Mans.
Echipajele şi maşinile victorioase la Le Mans în intervalul 2000-2011:
– 2011: Benoît Tréluyer-Marcel Fässler-André Lotterer (Audi R18 TDI)
– 2010: Romain Dumas-Timo Bernhard-Mike Rockenfeller (Audi R15 TDI)
– 2009: Alexander Wurz-Marc Gené-David Brabham (Peugeot 908 HDi-FAP)
– 2008: Tom Kristensen-Rinaldo Capello-Allan McNish (Audi R10 TDI)
– 2007: Frank Biela-Emanuele Pirro-Marco Werner (Audi R10 TDI)
– 2006: Frank Biela-Emanuele Pirro-Marco Werner (Audi R10 TDI)
– 2005: Tom Kristensen-JJ Lehto-Marco Werner (Audi R8)
– 2004: Tom Kristensen-Rinaldo Capello-Seiji Ara (Audi R8)
– 2003: Tom Kristensen-Rinaldo Capello-Guy Smith (Bentley Speed 8)
– 2002: Tom Kristensen-Frank Biela-Emanuele Pirro (Audi R8)
– 2001: Tom Kristensen-Frank Biela- Emanuele Pirro (Audi R8)
– 2000: Tom Kristensen-Frank Biela-Emanuele Pirro (Audi R8)
