Încheierea unui posibil acord de liber schimb între Japonia şi Uniunea Europeană a stârnit un val de îngrijorare în industria auto de pe Bătrânul Continent. Producătorii europeni sunt de părere că o liberalizare a pieţei ar avantaja exclusiv constructorii japonezi.
“Încurajăm acordurile comerciale care aduc beneficii ambelor părţi implicate şi care fi de real ajutor pentru creşterea exporturilor.”, a declarat Ivan Hodac, secretarul general ACEA. Acesta este de părere că orice înţelegere încheiată în prezent va aduce beneficii doar Japoniei, având în vedere condiţiile economice actuale.
ACEA propune modificarea legislaţiei nipone şi corelarea normelor de poluare şi de siguranţă japoneze cu cele din Europa. Vizată, în primul rând, este obligativitatea adaptării maşinilor produse în Europa înainte de comercializarea lor în Ţara Soarelui Răsare, un proces de aprobare lung şi extrem de costisitor pentru producătorii europeni.
În plus, organizaţia cere acordarea scutirilor de taxe, valabile doar pentru modelele produse în Japonia, şi pentru maşinile de dimensiuni reduse asamblate pe teritoriul UE. În prezent, citadinele supranumite “Kei cars” se bucură de o cotă generoasă de peste o treime din piaţa locală. Scutirile se aplică doar în cazul versiunilor echipate cu motorizări mai mici de 0,66 litri, criteriu imposibil de îndeplinit de majoritatea producătorilor din Europa.
Piaţa niponă este dominată de brandurile autohtone, mărcile de import acoperind o felie minusculă de numai 5,8 din vânzările totale înregistrate an de an în Japonia.
Comisia Europeană este convinsă că un acord de liber schimb va aduce un câştig de cel puţin 1 pentru fiecare dintre economiile celor două regiuni. Prima rundă de negocieri va începe luna aceasta, discuţiile urmând să fie suspendate după maximum un an, dacă Japonia nu se va arăta dispusă să ofere niciun fel de facilităţi fiscale producătorilor europeni.
Japonia este a treia economie din lume, ca mărime, şi ocupă locul şapte în topul pieţelor de export pentru Uniunea Europeană. Anul trecut ţările membre UE au trimis în Ţara Soarelui Răsare produse în valoare de peste 89 miliarde de dolari, în timp ce Japonia a exportat către pieţele din Uniune bunuri a căror valoare depăşeşte 68,79 de miliarde de dolari.
