Chiar dacă lucrările nici nu au început, schimbarea de putere “coteşte” Coridorul Pan European IV spre stânga, pe ruta Sibiu – Făgăraş – Braşov, în loc de Sibiu – Piteşti (Valea Oltului), cum figurează în planul aprobat şi la nivel european. Iar povestea cu final amânat a autostrăzii A3 Bucureşti-Ploieşti are, din nou, şanse să se termine pe 30 iunie.
În ultimii ani, toate guvernele care s-au succedat la Palatul Victoria şi majoritatea politicienilor, aflaţi în campanie electorală, au promis zeci şi sute de kilometri de autostradă. Promisiunile au zburat însă, iar infrastructura României este la pământ, conform statisticilor: la 31 decembrie 2011, drumurile publice din România totalizau 83.703 km, din care 16.690 km (19,9) drumuri naţionale, 35.374 km (42,3) drumuri judeţene şi 31.639 km (37,8) drumuri comunale. Din acest total însă, 26.791 km (32) sunt modernizaţi (88 drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 21.949 km (26,2) sunt drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare şi, atenţie, 34.963 km sunt drumuri pietruite şi de pământ (41,8).
Mai mult, din 2007 şi până în prezent, au fost daţi în folosinţă, de exemplu, doar ceva peste 100 de kilometri de autostradă, din care peste 55 km, abia în 2011. Iar ciuda acestor lucruri, Ministerul Transporturilor condus de Ovidiu Silaghi a propus devierea Coridorului IV Pan European Nădlac – Sibiu – Piteşti, pe ruta Sibiu – Făgăraş – Braşov, ceea ce ar putea întârzia şi mai mult lucrările. De ce?
În primul rând, conform fostului director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), Daniela Drăghia, care a demisionat din cauza acestei “viziuni”, licitaţia pentru studiul de fezabilitate a tronsonului Sibiu – Piteşti este în curs, termenul-limită pentru depunerea ofertelor fiind 27 iunie. Şi, mai mult, acest traseu a fost stabilit acum 13 ani, prin “regulamentul TENT – T, privind dezvoltarea reţelei Transeuropene de Transport, semnat la Varşovia, în mai 1999, şi revizuit în martie 2012”, potrivit Danielei Drăghia, iar schimbarea acestuia la Bruxelles s-ar putea dovedi extrem de anevoioasă.
În al doilea rând, devierea Coridorului IV, de la Sibiu spre Braşov, “izolează” Piteştiul, A1 Bucureşti-Piteşti nemaiputând fi conectată. Sigur, între Sibiu şi Piteşti avem Valea Oltului, cu un relief extrem de dificil. Dar sunt numai circa 160 km, până la A1. În timp ce, pe noua variantă, între Sibiu şi Braşov sunt aproximativ 145 km, iar până la Bucureşti, încă 170 km, din care 62 km – Autostrada Bucureşti-Ploieşti – sunt aproape gata. Prin urmare, pentru a lega Bucureştiul de Sibiu ar mai fi nevoie de peste 250 km de autostradă, faţă de cei 160 prin Piteşti. De asemenea, nici relieful de pe Posada sau de pe segmentul Braşov-Predeal nu este uşor, chiar dacă, într-un final, va fi făcută şi autostrada Comarnic-Braşov.
Pe de altă parte, această variantă ar reprezenta o modalitate mai puțin costisitoare de conectare a Bucureștiului de granița de vesat a țării, însă ar exista probleme serioase de codificare, deoarece toate segmentele construite sau aflate în construcție pe traseul București – Pitești – Sibiu – Nădlac fac parte și poartă denumirea de A1.
O variantă viabilă de dezvoltare, în această versiune a ministrului Silaghi, ar fi utilizarea Autostrăzii București -Pitești pentru conexiunea cu Serbia – Croația – Italia, printr-o extindere a autostrăzii pe direcția Pitești – Craiova – Drobeta Turnu Severin, până la granița cu Serbia.
Nou termen pentru A3 Bucureşti-Ploieşti: 30 iunie 2012
Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii din Guvernul Ponta, Ovidiu Silaghi a anunţat data de 30 iunie drept un nou termen pentru finalizarea autostrăzii Bucureşti – Ploieşti, ceea ce duce la patru numărul acestora. Începută cu surle şi trâmbiţe în 2007, A3 trebuia finalizată, iniţial, pe 15 decembrie 2011. Dar, n-a fost să fie. Apoi, au urmat termenele de 15 aprilie 2012 şi 15 mai 2012, pentru darea în folosintă a celor 62 de kilometri de drum. Nici în 30 iunie însă, chiar dacă noul termen va fi respectat, autostrada nu va fi 100 gata, fapt declarat chiar de ministrul de resort.
“Termenul pentru autostrada Bucureşti – Ploieşti, de la centura Bucureştiului până la centura Ploieştiului, este 30 iunie. Ferm. Trebuia să fie acum în mai, nu au fost respectate termenele şi uite aşa ne-am lungit. Nu am crezut că va fi atât de departe, dar 30 iunie este un termen real, în urma analizei pe care au făcut-o cei de la minister”, a precizat Ovidiu Silaghi.
Ultimul segment al Autostrăzii București – Ploiești, respectiv tronsonul ce leagă Capitala de Centura de Nord a Bucureştiului, în lungime de 6.5 km, este cam în aceeaşi stare cu cea prezentată de Autobis pe 14 aprilie. Adică, încă se văd munţi de pământ, ultima dată de dare în folosinţă fiind octombrie 2012, conform Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR).
